Orhiectomia - operația de îndepărtare a unui testicul

Orhiectomia este o intervenție chirurgicală recomandată în general pentru tratarea unor afecțiuni grave, precum cancerul testicular, sau pentru prevenirea răspândirii unor boli infecțioase, ce presupune îndepărtarea unuia sau a ambelor testicule. Complexitatea intervenției și gradul de risc pot varia în funcție de circumstanțele individuale ale pacientului, însă la majoritatea pacienților rezultatele obținute în urma intervenției sunt unele favorabile. Deși poate fi traumatizantă pentru pacient din punct de vedere fizic și emoțional, orhiectomia este adesea necesară pentru a îmbunătăți prognosticul general. Suportul psihologic și consilierea sunt esențiale pentru a ajuta pacientul să facă față schimbărilor fizice și emoționale asociate cu operația de îndepărtare a unui testicul. (1, 2, 3)

Când este necesară orhiectomia?

Orhiectomia este adesea efectuată ca parte a tratamentului pentru cancerul testicular, o afecțiune caracterizată prin dezvoltarea la nivelul unuia sau a ambelor testicule a celulelor canceroase. Tratamentul adecvat și prompt, inclusiv orhiectomia, este esențial pentru îndepărtarea tumorii maligne și prevenirea răspândirii cancerului la alte părți ale corpului. În combinație cu alte opțiuni terapeutice, cum ar fi chimioterapia și radioterapia, orhiectomia joacă un rol semnificativ în îmbunătățirea șanselor de supraviețuire și recuperare pentru pacienții cu cancer testicular. (3, 6, 7)

Orhiectomia poate fi necesară, de asemenea, în următoarele situații:

• afecțiuni hormonale (în cazul unor afecțiuni precum care produc exces de testosteron, precum cancerul de prostată, orhiectomia poate fi recomandată pentru a reduce nivelul acestui hormon);
• torsiunea testiculară (în aproximativ 30% dintre cazuri, pacienții cu torsiune testiculară necesită o operație de îndepărtare a unui testicul, pentru prevenirea unei infecții);
• infecții și leziuni (în unele cazuri, orhiectomia poate fi necesară pentru tratarea infecțiilor severe ale testiculului sau a leziunilor traumatice grave, în urma cărora apare gangrena testiculului). (1, 2)

În plus, orhiectomia poate fi solicitată de către persoanele transgender ca parte a procesului lor de tranziție de gen, pentru a ajunge la o corespondență mai mare între identitatea de gen resimțită și caracteristicile fizice. Orhiectomia poate ajuta la reducerea producției de hormoni sexuali specifici sexului și poate juca un rol important în atingerea obiectivelor de tranziție ale acestor persoane. Decizia de a efectua orhiectomia în cazul persoanelor transgender este luată în urma unei evaluări riguroase efectuată de de către profesioniștii din domeniul sănătății mintale. (1, 8, 9)

Cum se desfășoară intervenția?

Orhiectomia presupune îndepărtarea unuia sau ambilor testicule printr-o intervenție chirurgicală. Procedura poate fi realizată în diferite moduri, în funcție de circumstanțele individuale ale pacientului. În general, intervenția este realizată sub anestezie generală, astfel că pacientul nu va fi conștient de ceea ce se întâmplă pe parcursul intervenției și nu va resimți durere sau disconfort. În funcție de tipul intervenției, medicul chirurg va realiza o incizie în zona inghinală sau în scrot (în cazul orhiectomiei clasice) sau mai multe incizii de dimensiuni reduse în zona abdominală (în cazul orhiectomiei laparoscopice).

Ulterior, chirurgul îndepărtează testiculul afectat sau ambii testicule, împreună cu cordul spermatic și vasele de sânge asociate. În cazul necesității unei biopsii sau a unei evaluări mai detaliate, se poate preleva și un eșantion de țesut pentru analiză. După îndepărtarea testiculului, chirurgul închide inciziile cu ajutorul firelor de sutură. Pacientul este monitorizat în sala de operație sau în sala de recuperare după intervenție. În general, este posibil să rămână în spital pentru o perioadă scurtă de timp pentru a se asigura că recuperarea inițială decurge bine. (1, 2, 4, 7)

Tipuri de orhiectomii

Există mai multe tipuri de orhiectomii, fiecare fiind utilizată în anumite circumstanțe sau în cazul unor condiții medicale specifice. Cele mai comune de tipuri de orhiectomii includ:

• Orhiectomie simplă. Efectuată în cazul cancerului testicular, a bolilor hormonale sau a altor afecțiuni care necesită îndepărtarea unui singur testicul, intervenția chirurgicală presupune îndepărtarea testiculului prin scrot, urmat sau nu de plasarea unui implant testicular protetic.
• Orhiectomie inghinală radicală. Procedura implică îndepărtarea testiculului afectat, a epididimului (structura care conectează testiculul la canalul deferent) și a ganglionilor limfatici din zona inghinală. Este utilizată în special pentru tratarea cancerului testicular avansat și poate presupune, în unele cazuri, plasarea în locul testiculului afectat a unui implant protetic (artificial) umplut cu soluție salină.
• Orhiectomie subcapsulară. Tehnica implică îndepărtarea țesutului intern al testiculului, lăsând intactă capsula externă (testiculele rămân pe loc, doar țesutul care le căptușește fiind îndepărtat. Orhiectomia subcapsulară este utilizată în anumite cazuri de tumori testiculare benigne.
• Orhiectomie bilaterală. Presupune îndepărtarea ambilor testicule. Poate fi efectuată în anumite condiții medicale, cum ar fi cancerul testicular bilateral sau în cadrul tranziției de gen pentru persoanele transgender care doresc să aibă o corespondență mai mare între identitatea lor de gen și caracteristicile fizice. (2, 4, 5)

Care sunt complicațiile potențiale ale intervenției?

Orhiectomia, deși este în general o procedură sigură, poate avea anumite complicații potențiale. Factori precum vârsta, prezența altor afecțiuni medicale sau starea generală de sănătate pot influența riscul de complicații. Pacienții cu afecțiuni preexistente pot prezenta un risc mai mare de complicații. Respectarea protocoalelor de sterilizare și de prevenire a infecțiilor este esențială pentru reducerea riscului de infecții postoperatorii. Atât chirurgul, cât și pacientul trebuie să urmeze cu atenție instrucțiunile și recomandările legate de pregătirea și îngrijirea pre și postoperatorie.

Fiecare pacient poate reacționa diferit la intervenția chirurgicală și poate prezenta reacții adverse specifice, cum ar fi reacții alergice la anestezie sau dificultăți de vindecare. Printre complicațiile potențiale ale orhiectomiei se numără:

• sângerarea excesivă;
• infecție în zona inciziei chirurgicale;
• formarea de hematoame (un hematom reprezintă acumularea de sânge în zona operată);
• modificări hormonale (poate avea efecte asupra libidoului, energiei și stării de spirit);
• disconfort sau durere persistentă;
• tulburări de cicatrizare.

În plus, anestezia poate prezenta riscuri individuale, cum ar fi reacții alergice, complicații respiratorii sau probleme cardiace. Este important ca pacientul să fie evaluat în prealabil de către echipa medicală pentru a evalua riscurile și alegerea celei mai potrivite metode de anestezie. (1, 2, 5, 7)

Impactul asupra funcției sexuale

Orhiectomia implică îndepărtarea surselor principale de producere a hormonilor masculini (testosteron), ceea ce poate duce la modificări hormonale semnificative în organism, care pot provoca simptome precum scăderea libidoului, stări de oboseală sau modifică de dispoziție. În plus, deoarece testosteronul joacă un rol important în menținerea funcției erectile, o scădere a nivelului de testosteron poate afecta capacitatea de a obține și menține erecția. Totuși, mulți bărbați pot continua să aibă o funcție erectilă satisfăcătoare după orhiectomie. În anumite cazuri, terapia hormonală poate fi necesară pentru a menține un echilibru hormonal adecvat. (1, 2, 10)

Complicații specifice transgender

Pentru persoanele transgender care solicită orhiectomia ca parte a tranziției de gen, există riscul de complicații specifice, cum ar fi necroza sau probleme legate de funcția sexuală. Este important ca pacienții să fie informați în prealabil despre aceste riscuri și să aibă discuții detaliate cu echipa medicală pentru a-și gestiona așteptările și pentru a obține îngrijire corespunzătoare. (8, 11)

Întrebări comune cu privire la operația de îndepărtare a unui testicul

Cum ajută orhiectomia în cancerul de prostată?

În mod normal, cancerul de prostată este dependent de hormonii masculini, în special de testosteron. Orhiectomia, care implică îndepărtarea testiculului, principala sursă de producere a testosteronului, poate ajuta în tratamentul cancerului de prostată prin reducerea nivelului hormonal. În urma îndepărtării testiculelor, creșterea tumorii este încetinită sau chiar oprită, ceea ce oprește sau ajută la controlul progresiei cancerului de prostată. (4, 5, 7)

Cancerul testicular se vindecă prin orhiectomie?

Orhiectomia este un pas important în tratamentul cancerului testicular, dar vindecarea completă a cancerului testicular depinde de mai mulți factori, inclusiv de stadiul și tipul specific de cancer testicular. Rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul testicular precoce, adică în stadiile incipiente ale bolii, este în general foarte ridicată după orhiectomie. Statisticile arată că aproximativ 95% dintre pacienții cu cancer testicular precoce supraviețuiesc cel puțin 5 ani după operație. În lipsa tratamentului, rezultatul este în general nefavorabil. (5, 7)

Există alternative la procedura de orhiectomie?

Terapia hormonală, care implică administrarea de medicamente pentru a suprima producția de testosteron, poate fi utilizată în locul orhiectomiei în cazul cancerului de prostată și altor afecțiuni care necesită reducerea nivelului hormonal masculin. Radioterapia și crioterapia reprezintă alte potențiale alternative la operația de îndepărtare a unui testicul în unele cazuri de cancer testicular. (4, 5, 8)

Care este impactul emoțional al procedurii?

Pierderea unui testicul prin orhiectomie poate avea un impact emoțional semnificativ asupra pacientului, în special în cazul cancerului testicular. Schimbările în imaginea corporală și fertilitate pot avea un impact psihologic și social important, astfel că sprijinul medical, psihologic și social este esențial pentru a ajuta pacienții să facă față schimbărilor și să se adapteze la noul lor statut după orhiectomie. (1, 5)