Operația de ovare (ovarectomia)

Ovarectomia este intervenția chirurgicală care presupune îndepărtarea unuia sau a ambelor ovare. Ovarele sunt organe reproducătoare feminine, care secretă hormoni răspunzători de desfăşurarea în bune condiții a ciclului menstrual.

Ovarectomia poate fi realizată în mod independent, ca singur tratament chirurgical în cadrul afecțiunilor ovariene, sau poate fi asociată intervenției chirurgicale de îndepărtare a uterului (cunoscută sub denumirea de „histerectomie”) sau a trompelor uterine (intervenție chirurgicală cunoscută sub denumirea de „salpingectomie”), în cazul unor afecțiuni ginecologice mai complexe.

În majoritatea cazurilor, ovarectomia se efectuează în asocierea salpingectomiei, datorită faptului că cele două organe pereche, (ovarele, respectiv trompele uterine) prezintă sistem de vascularizare comun şi astfel, prin secționarea acestor vase de sânge nu se mai poate realiza irigarea structurilor lăsate pe loc. [1], [2]

Indicațiile ovarectomiei

Ovarectomia este recomandată ca tratament chirurgical de către medicii de specialitate, în cazul următoarelor afecțiuni:

• Chisturi ovariene
• Tumori benigne ovariene
• Endometrioză
• Abces localizat la nivelul ovarelor sau a trompelor uterine
• Cancer ovarian
• Torsiunea de ovare
• În cazul femeilor expuse unui risc crescut de a dezvolta cancer ovarian sau cancer mamar. [3], [4], [5]

Ce presupune ovarectomia?

Înainte de efectuarea intervenției chirurgicale, se impune pregătirea bolnavei în acest sens. La internarea în spital în vederea efectuării unei ovaectomii, acestor femei li se recomandă respectarea următoarelor măsuri igieno-dietetice:

• întreruperea administrării oricărui tip de medicament
• evitarea consumului de alimente sau de lichide cu 24 de ore înainte de efectuarea intervenției chirurgicale
• Administrarea de laxative cu 24 de ore înainte de efectuarea ovarectomiei
• Administrarea antibioticelor prescrise de medic, în cazul în care acestea sunt predispuse riscului de a dezvolta o anumită infecție intraoperatorie
• Efectuarea anumitor investigații paraclinice recomandate de către medic în perioada preoperatorie, precum hemoleucograma completă şi examenul biochimic al sângelui, ecografia pelviană, tomografia computerizată pelviană, etc.

În cazul femeilor care îşi doresc păstrarea păstrarea fertilității în vederea unei sarcini pe viitor, se recomandă efectuarea ovarectomiei unilaterale, pentru păstrarea ovarului neafectat. În acest mod, ciclul menstrual este păstrat, fiind astfel posibilă concepția pe cale naturală. În cazul ovarectomiei bilaterale, practicată frecvent în cazul afecțiunilor neoplazice ale ovarului, se practică ovarectomia bilaterală, cu lăsarea pe loc a uterului. Astfel, bolnava în cauză va putea rămâne însărcinată în viitor doar prin intermediul reproducerii asistate

Din punct de vedere al tehnicii de lucru, ovarectomia poate fi efectuată pe cale chirurgicală deschisă sau laparoscopic.

Ovarectomia clasică deschisă presupune efectuarea unei incizii mai mari la nivelul abdomenului, pentru a facilita accesul chirurgului la cele două organe. Mai apoi, se secționează sistemul circulator care asigură vascularizația ovarelor, se separă ovarele de structurile tisulare înconjurătoare (țesut adipos, trompe uterine) şi se elimină.

Ovarectomia laparoscopică presupune efectuarea unor incizii mici, multiple, la nivelul abdomenului, prin intermediul cărora se introduce camera video de dimensiuni reduse şi celelalte instrumente chirurgicale. Camera video este conectată la un monitor prin intermediul căruia medicul chirurg poate explora spațiul intraabdominal în timpul efectuării intervenției chirurgicale. Prin intermediul acestor incizii este eliminat ovarul sau ovarele eliminate.

Ovarectomia laparoscopica ghidată robotic este o intervenție chirurgicală inovativă care presupune ghidarea 3D a intervenției chirurgicale şi efectuarea unor manevre manuale fine de către chirurg.

Avantajele ovarectomiei laparoscopice şi a celei asistate robotic față de ovarectomia clasică constau în scurtarea timpului de recuperare a bolnavei în cauză şi reintegrarea rapidă a acesteia în viața socială. Alegerea tipului de ovarectomie se realizează prin colaborarea medicului ginecolog cu bolnava, în funcție de starea de sănatate a acestuia, afecțiunea ovariana prezentă şi dorința acesteia de a-şi păstra sau nu fertilitatea. [1], [2], [3], [4], [5]

Riscuri şi posibile complicații ale ovarectomiei

Perioada de refacere în urma efectuării ovarectomiei variază în funcție de starea de sănătate a bolnavei în cauză, de antecedentele personale patologice, de vârstă şi nu în ultimul rând de tipul de intervenție chirurgicală efectuat (intervenția chirurgicală clasică necesită mai mult timp de recuperare, pe când ovarectomia laparoscopică necesită o perioadă mult mai redusă de recuperare).

Conform datelor din literatura de specialitate, perioada medie de recuperare după povarectomia clasică este de şase săptămâni, iar după ovarectomia laparoscopică sau ghidată robotic este de două săptămâni.

Cu toate că ovarectomia este o intervenție chirurgicală sigură, lipsită de complicații, în anumite cazuri mai severe există riscul de apariție a anumitor complicații.

Principalele complicații care pot apărea în urma efectuării ovaectomiei sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Sângerare postoperatorie
• Fisurarea tumorilor maligne, cu extinderea celulelor canceroase în organism
• Infecție intraoperatorie sau postoperatorie
• Instalarea prematură a menopauzei
• Afectarea structurilor învecinate
• Lăsarea pe loc, în mod accidental, a unor celule ovariene (țesut ovarian restant) care vor determina în continuare dureri pelvine şi alte semne şi simptome clinice specifice. [1], [2], [3], [4], [5]