Operația de proteză de șold

Video Autor: Bonciu Adriana Silvia Actualizat la 09-06-2022, 664 vizualizări

Articulația șoldului este o articulație mare a corpului uman, prin intermediul căreia membrul inferior este atașat la bazin. Cele două structuri osoase implicate sunt bazinul (osul coxal) și femurul, prin partea sa superioară (proximală). Capul femural (parte din femur) pătrunde în acetabul (parte din bazin), alunecarea dintre aceste elemente fiind asigurată de cartilajul articular și de membrana sinovială ce le inconjoară. Întreaga structură este stabilizată prin capsula articulară și prin ligamente. (1)

Operația de proteză de șold reprezintă o procedură chirurgicală prin intermediul căreia articulația șoldului este înlocuită cu una artificială, denumită și implant. Scopul intervenției este de a reduce durerea și de a redobândi mobilitatea articulației, fiind indicată cel mai frecvent în caz de artrită, osteonecroză sau de fractură de șold. Este necesară atunci când tratamentul non-chirurgical devine ineficient. (2, 3)

Intervenția este complexă, deoarece necesită pregătire preoperatorie de câteva săptămâni, internarea pacientului în spital pentru câteva zile și recuperare postoperatorie de lungă durată. Pe perioada internării, starea pacientului este monitorizată continuu și sunt introduse în rutina zilnică exerciții fizice simple de recăpătare a mobilității articulare.

Atroza este cea mai întâlnită formă de artrită, fiind determinată prin degradarea progresivă a cartilajului articular. Diminuarea cartilajului la nivelul unei articulații duce în timp la fricțiunea directă a oaselor, cauzând durere și înțepenirea articulației respective. Cele mai afectate sunt articulațiile mari, mai ales de șold și de genunchi. (4)

Pregătirea pentru operație

O intervenție chirurgicală impune o pregătire preoperatorie riguroasă, deoarece există mulți factori de luat în considerare. În cazul operației de proteză de șold, fiind vorba despre un sistem prin intermediul căruia realizăm activitățile de zi cu zi, anume articulația șoldului, trebuie avute în vedere atât pregătiri pentru intervenția chirurgicală în sine, cât și pentru ce urmează după aceasta.

Înainte de a fi internat, pacientul trebuie să se asigure că domiciliul său îi va asigura o perioadă de recuperare eficientă, putând să aducă modificări care să îi ușureze deplasarea: instalarea unor bare de sprijin în diferite locuri din casă pentru a face mai ușoară ridicarea și pentru a evita căderile, reorganizarea casei astfel încât să evite aplecările excesive, achiziționarea cadrului sau a cârjelor. Toate aceste lucruri trebuie realizate preoperator, deoarece recuperarea fizică postoperatorie începe imediat după intervenția chirurgicală, un accident în primele zile de după putând să agraveze starea articulației.

Pregătirea pentru operație include realizarea de către medicul ortoped a anamnezei și a examenului clinic complet al pacientului, adică:

va întreba pacientul despre starea de sănătate, alergii, despre istoricul medical, afecțiuni existente, intervenții chirurgicale din trecut, dacă urmează un tratament medicamentos și dacă are rude cu afecțiuni cunoscute;
va examina șoldul afectat, pentru a stabili gradul de mobilitate, nivelul de durere, tonusul muscular, obținând o imagine de ansamblu a patologiei existente;
va solicita analizele utile preoperator: teste de sânge, sumar de urină, test de sarcină pentru femei, electrocardiogramă (EKG), radiografie și tomografie computerizată, pentru a planifica ulterior operația; aceste analize pot fi repetate cu o zi înainte de intervenție;

După examinare, pacientul va fi informat despre întreaga intervenție, despre riscuri și despre posibile complicații și va fi rugat să semneze formularul de consimțământ pentru acceptarea procedurii operatorii. Fără formularul de consimțământ este imposibilă realizarea intervenției chirurgicale. Acest moment este bun pentru a adresa medicului întrebări, pentru a clarifica nelămuriri și pentru a stabili exact planul preoperator. Diversele întrebări adresate medicului pot viza durata operației, ce va urma imediat după operație, căt timp durează efectul anesteziei, ce reacții pot apărea postoperator, câte zile va rămâne pacientul internat după intervenție. (5)

Dieta preoperatorie: în cazul unui pacient supraponderal, este indicat ca acesta să reducă aportul caloric pe cât posibil în săptămânile de dinainte de intervenție, o greutate excesivă punând stres suplimentar asupra implantului și crescând riscurile operației. De asemenea, indiferent de greutatea pacientului, acesta nu va avea voie să mănânce timp de 8 ore înainte de operația de proteză de șold, deoarece un stomac plin în timpul intervenției poate duce la vomă, regurgitare și aspirație sub anestezie, cu risc de pneumonie de aspirație. (4)

Fumatul este un factor care încetinește vindecarea postoperatorie prin reducerea gradului de oxigenare a țesuturilor, așadar, dacă pacientul este fumător, medicul îi va recomanda să se lase de fumat în luna de dinainte de operație și să nu reînceapă să fumeze cel puțin o lună postoperator.

Un alt aspect în pregătirea pentru operație este evitarea vizitelor la medicul stomatolog. Orice intervenție stomatologică este interzisă două săptămâni preoperator, deoarece există riscul de infecții, bacteriile putând să urmeze calea sangvină până la nivelul implantului de șold, determinând complicații. (4)

Bagajul de spital este, de asemenea, important, deoarece operația de proteză de șold necesită internarea pacientului pentru câteva zile, așadar acesta va putea să aducă (6):

haine de zi, pijamale, halat, papuci;
produse de îngrijire personală (prosop, săpun, periuță de dinți, pastă de dinți, pieptăn, șampon, etc.)
medicamentele uzuale, alături de o listă completă cu denumirea fiecăruia și doza administrată pentru fiecare zi;
acte, cardul de sănătate, bilete de trimitere, analize realizate anterior, radiografii, listă de alergii, date de contact ale aparținătorilor;
reviste, cărți;

Intervenția chirurgicală – procedură

Există o mare varietate de implanturi de șold în practica medicală, acestea fiind clasificate după diverse criterii. În funcție de partea articulară inclusă în cadrul protezei, există proteze totale de șold și proteze parțiale. Protezele totale pot fi:

proteze metal-polietilenă (cele mai întâlnite proteze; acestea presupun îndepărtarea completă a colului femural, întreaga articulație coxo-femurală fiind protezată);
proteze metal-metal (nu se îndepărtează segmente osoase, ci elementele articulației sunt acoperite cu piese metalice, urmând ca acestea să formeze noua articulație);
proteze speciale pentru situații particulare, adaptate condiției pacientului (majoritar în caz de tumori maligne juxtaarticulare);

Protezele parțiale pot fi:

proteze simple (înlocuiesc un singur elemente articular);
proteze bipolare (cu structură complexă, cu doi poli de mișcare, având scopul de a reduce stresul de frecare);

De asemenea, în funcție de materialul din care sunt concepute, există proteze cimentate, de tip metal-polietilenă, și proteze necimentate. Cele necimentate se utilizează cel mai frecvent la pacienții vărstnici, oferind o fixare foarte bună a osului în cadrul protezei, și sunt, la rândul lor, totale sau parțiale. (7)

Astfel, există trei metode de protezare a șoldului:

artroplastie totală;
protezare parțială;
protezare tip „resurfacing”;

Fiecare tip de implant dintre cele prezentate mai sus necesită o procedură operatorie specifică, tipul de proteză de șold și, implicit, planul intervenției fiind stabilite împreună cu medicul ortoped, luând în considerare afecțiunea pacientului, activitatea de zi cu zi, riscurile, complicațiile, prețul și accesibilitatea. (8)

Artroplastia totală de șold este cea mai comună metodă de tratament, în care porțiunea superioară a femurului și cartilajul articular sunt îndepartate complet și înlocuite cu elementele protezei. Această intervenție chirurgicală poate fi realizată prin tehnică uzuală, cu incizie de aproximativ 15-20 cm, sau prin abordare minim-invazivă, dimensiunea inciziei fiind redusă sub 10 cm.

Durata acestei intervenții poate fi de la o oră pănâ la două ore.

Procedura operatorie se realizează sub anestezie, fie generală, cu adormirea completă a pacientului, fie rahianestezie, prin injecție la nivelul coloanei vertebrale lombare, în care pacientul este treaz, fără să simtă nimic de la nivelul bazinului în jos. Tipul de anestezie este stabilit de către medicul anestezist, în urma anamnezei realizate pacientului și datelor din istoric. După anestezie, pacientul va fi monitorizat continuu de către anestezist, urmărind frecvența cardiacă, frecvența respiratorie, tensiunea arterială, saturația de oxigen din sânge. De asemenea, i se pot pune perfuzie intravenoasă și cateter urinar după caz. (2, 3)

Operația de proteză de șold realizată de către medicul ortoped cuprinde următorii pași:

incizia la nivelul bazinului anterior sau a bazinului lateral, pentru a expune structurile osoase;
îndepărtarea țesutului osos afectat;
înlocuirea structurilor cu implantul artificial: porțiunea superioară a femurului va fi înlocuită cu o tijă metalică, cimentată sau necimentată. De aceasta se va atașa un cap protetic, ce va ține locul capului femural afectat și îndepărtat. În cealaltă structură implicată în articulație, acetabulul, va fi introdusă o cupă în care ulterior va pătrunde perfect capul protetic, formând noua articulație. Alunecarea dintre cele două elemente articulare artificiale va fi asigurată de o bucată de plastic sau de ceramică specială.
după ce elementele sunt aliniate corect în articulația șoldului și se asigură că nu există hemoragie sau un alt tip de afectare locală, ortopedul va închide incizia prin suturi chirurgicale sau stapler; (3)

Riscul intervenției

Ca în cazul oricărei intervenții chirurgicale sub anestezie, există și riscul de deces, evaluat prin rata mortalității. Pentru această operație, rata mortalității a fost aproximată la 0,30% pentru primele 30 de zile, respectiv la 0,60% pentru primele 90 de zile de la intervenție, având, așadar, valori foarte mici. Factorii care ar putea crește rata de mortalitate în perioada postoperatorie imediată sunt vârsta înaintată, prezența comorbidităților (afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, infecții), sexul masculin. Orice alt risc prezent se stabilește în funcție de starea generală de sănătate a pacientului și de diverse particularități ale cazului clinic. (9)

Complicații posibile intraoperator

Operația de proteză de șold este o intervenție chirurgicală sigură, fiind realizată frecvent și dezvoltată continuu în practica medicală. Cu toate acestea, există uzual o serie de complicații care pot să apară (8):

complicațiile sistemelor de organ: circulatorii, cerebrale, cardiorespiratorii;
hemoragii;
afectare de nerv sciatic, gluteal, crural, cu paralizie ulterioară, alături de afectarea vaselor femurale prin abord chirurgical defectuos;
dislocări, defecte de cimentare, aliniament osos incorect prin calibrare incorectă a pieselor artificiale;

Conduita postoperatorie

Imediat după operație, pacientul este adus în secția de ATI pentru monitorizare, fie pănâ la trezire în cazul anesteziei generale, fie până este stabilizat în cazul anesteziei locale. După ce tensiunea arterială, pulsul si frecvența respiratorie ating valori normale, pacientul este mutat în camera de spital, unde, după caz, va rămâne pentru câteva zile. Durata internării postoperatorie este influențată și de metoda de intervenție utilizată, uzuală sau minim-invazivă. Pot apărea edeme tranzitorii, dar care necesită monitorizare.

Patul de spital va fi adaptat astfel încât șoldul să stea în poziție adecvată, pentru a evita dislocări. Nivelul de durere va fi ținut sub control prin medicație. De asemenea, postoperator este foarte important ca pacientul să urmeze fizioterapie de recăpătare a mobilității articulare pe termen lung. Planul de exerciții fizice va fi stabilit alături de un fizioterapeut și va include mers zilnic cu cadrul și, ulterior, fără cadru când se va putea, atât în spital, cât și acasă. Fizioterapeutul va instrui pacientul și referitor la modul în care se poate apleca și se poate așeza, astfel încât să reducă stresul aplicat pe proteza de șold.

Riscul de tromboză venoasă va fi scăzut prin prescrierea și administrarea de anticoagulante de către medicul ortoped, mobilizarea timpurie având, de asemenea, un rol în evitarea acestei complicații. (4, 10)

Evoluția și prognosticul postoperator

Complicațiile postoperatorii în operația de proteză de șold au fost rar semnalate, riscul de apariție fiind totuși crescut de afecțiuni cronice preexistente, vârsta înaintată sau conduită perioperatorie și postoperatorie defectuoasă. Printre aceste complicații, se regăsesc (7):

infecțiile, putând să apară oricând după intervenție, de la zile până la ani, dar, dacă sunt descoperite la timp, sunt ușor de tratat prin antibiotice;
luxația de proteză, cu deplasarea elementelor articulare, riscul scăzând odată cu trecerea timpului; nu toate cazurile necesită o nouă intervenție chirurgicală, ci se corectează prin replasarea membrului în șold
uzura implantului, o complicație apărută prin activitate fizică intensă, exagerată, cu stres crescut asupra protezei;
tromboza venoasă profundă, o complicație frecvent întâlnită, ce presupune formarea de cheaguri de sânge ce pot determina local edem sau pot disemina, ajungând la nivel pulmonar și determinând trombembolism pulmonar;
hemoragia, prin supradozare cu medicamente anticoagulante;

Perioada de după externare

După externarea pacientului, este necesară adaptarea activității fizice pentru a crește mobilitatea șoldului, respectând îndrumarea fizioterapeutului. Vor fi evitate exercițiile fizice intense, aplecările excesive, imobilizarea prelungită la pat, căderile. Este indicat să existe ajutor din partea aparținătorilor și să fie folosite cadrul, cârjele, barele de sprijin.

Revenirea pentru control se va realiza în perioada decisă de ortoped, de obicei după 6-8 săptămâni de la operație, pentru a evalua incizia, starea șoldului și alte simptome apărute.

Pentru controlul durerii vor fi prescrise anumite medicamente după caz, fiind important de respectat sfatul medicului, unele medicamente precum aspirina crescând riscul de hemoragie. (4)

Este important de semnalat medicului orice simptom alarmant apărut, spre exemplu:

dureri în piept, efort respirator exagerat;
durere excesivă la nivelul șoldului;
edeme, roșeată, febră peste 38 de grade C, frison;
lichid la nivelul inciziei;

Regim și dieta specială

Greutatea corporală este importantă pentru a nu forța proteza de șold, așadar va fi necesară o dietă adecvată, pentru a menține greutatea la valori normale. Alte particularități ale dietei vor fi stabilite de către medic în funcție de starea pacientului, putând fi redus conținutul de sare, spre exemplu. Fumatul, cum a fost menționat anterior, poate încetini recuperarea, așadar este recomandată renunțarea la fumat. (4)

Viața cu proteză de șold

Sunt mulți factori care influențează recuperarea pe termen lung și calitatea protezei, cum ar fi starea de sănătate, activitatea fizică realizată, vârsta. Viața cu proteză de șold implică o atenție mai mare asupra șoldului, evitând mișcările bruște, anormale, care ar putea pune presiune pe articulație. Căderile pot deteriora grav starea șoldului, fiind necesară atenție sporită în timpul mersului prin casă, urcatului pe scări, plimbatului pe timpul iernii. Aspectele sociale și profesionale nu sunt influențate, excepție făcând locurile de muncă în care se face activitate fizică intensă, ridicări de greutăți, care ar trebui evitate. (10)

Întrebări frecvente legate de operație

Pregătirea preoperaorie durează mult timp?

Pregătirea preoperatorie poate dura căteva săptămâni, uneori chiar și o lună, deoarece intervenția trebuie planificată și particularizată pentru fiecare pacient, iar aspecte precum renunțarea la un anumit tratament medicamentos, la fumat, adaptarea dietei trebuie avute în vedere.

Când poate pacientul să facă baie după operație?

Pacientul poate să facă baie în ziua de după operație, fiind uneori necesar să acopere incizia în timp ce se spală și să fie atent să nu alunece și să cadă.

Cum ne putem da seama de o infecție la nivelul inciziei?

Semne precum roșeață locală, durere, edem, febră, lichid urât mirositor provenit de la nivelul incizie pot indica o infecție, fiind necesară atenționarea medicului pentru tratament ulterior. (11)

Bibliografie:

(1) Structures of the Hip Joint, link: https://teachmeanatomy.info/lower-limb/joints/hip-joint/
(2) Arthritis and Hip Replacement Surgery, link: https://www.webmd.com/arthritis/hip-replacement-surgery
(3) Hip replacement, link: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/hip-replacement/about/pac-20385042
(4) Hip Replacement Surgery, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/hip-replacement-surgery
(5) Having an operation (hip replacement), link: https://www.nhs.uk/conditions/having-surgery/specialist/
(6) Having an operation (hip replacement), link: https://www.nhs.uk/conditions/having-surgery/preparation/
(7) Endoprotezarea soldului - Principii, indicatii, tehnica chirurgicala, conduita postoperatorie, https://www.emcb.ro/article.php?story=20030613201059000
(8) Hip Replacement, link: https://www.hss.edu/condition-list_hip-replacement.asp#risks
(9) Mortality after total hip replacement surgery, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4054013/
(10) Having an operation (hip replacement), link: https://www.nhs.uk/conditions/hip-replacement/recovery/
(11) Hip Replacement Surgery: Frequently Asked Questions, link: https://www.mercy.net/service/hip-joint-replacement/hip-replacement-surgery-frequently-asked-questions/

Alte articole:

Satisfăcut de serviciile chirurgului tău?

Recomandă un Chirurg

Articole recente: