Operația de bypass coronarian

Operația de bypass coronarian (CABG) este cel mai comun tip de operație la nivel cardiac, aceasta fiind realizată pentru a îmbunătăți fluxul sanguin al inimii. (5)

Prin intermediul bypass-ului coronarian, sângele este redirecționat către zona în care există un blocaj sau un blocaj partial al arterei/arterelor coronare. Procedura implică recoltarea de porțiuni sănătoase ale altor vase de la nivelul toracelui (artera mamară internă), membrului superior (artera radială) sau inferior (vena safenă mare) și legarea (anastomozarea) lor sub zona blocată. (6)

Deși operația nu reprezintă un tratament pentru boala cardiacă ce cauzează blocaje (ateroscleroză), totuși poate diminua simptomele cum ar fi angina pectorală sau incapacitatea de a respira normal, pentru unele persoane acest bypass putând îmbunătăți funcția cardiacă și preveni riscul de infarct miocardic. (6)

Costul unei astfel de intervenții este de aproximativ 5000 de euro (România).

Tipuri de bypass

Doctorul îi va recomanda pacientului tipul de bypass, în funcție de numărul de artere blocate:

• bypass unic, în cazul unei artere blocate;
• bypass dublu;
• bypass triplu;
• bypass cvadruplu.

Riscul de infarct miocardic sau altă afecțiune cardiacă depinde de numărul de artere blocate. De asemenea, cu cât sunt prezente mai multe blocaje, cu atât operația de bypass coronarian poate dura mai mult sau poate deveni mai complexă. (5)

De obicei operația de bypass este o operație „pe cord deschis”, adică medicul chirurg va fi nevoit să deschidă cutia toracică pentru a ajunge la inimă. Acesta va utiliza sau nu o pompă cardio-pulmonară pentru a menține constantă funcționarea organelor. (3)

Operația cu pompă îi va permite chirurgului să oprească inima, ușurând astfel fiecare manevră. Cea fără pompă are loc atunci când inima încă bate, fiind de o complexitate ridicată. Uneori, chirurgul cardio-toracic poate realiza bypass-ul fără să deschidă pacientul. (3)

De ce ar avea nevoie o persoană de bypass coronarian?

Persoanele care suferă de ateroscleroză vor avea nevoie de bypass coronarian, întrucât fluxul sanguin normal va fi încetinit, iar, treptat, inima se va extenua și va ceda, aceasta neprimind suficient sânge. Această afecțiune, destul de întâlnită, poate surveni la nivelul oricărei artere. Astfel, chirurgul va fi nevoit să îl atenționeze pe pacient că are nevoie de operație, mai ales în cazul în care acesta descoperă că blocajul arterial este imposibil de remediat cu ajutorul medicamentației. (5)

Înainte de operația de bypass coronarian

Pacientul trebuie să fie informat cu privire la următoarele reguli:

• renunțarea la orice tip de medicament care conține aspirină, cu cel puțin trei zile înainte de operație;
• renunțarea la fumat, tutunul stimulând secreția de mucus la nivel pulmonar care poate interfera cu recuperarea post-operatorie;
• solicitarea ajutorului unei persoane (de obicei rudă) pentru eficientizarea recuperării;
• evitarea consumului de mâncare și băuturi după miezul nopții, în noaptea dinaintea operației;
• respectarea oricăror altor indicații și instrucțiuni date de medicul specialist. (3)

Ce poate lua pacientul cu el înaintea internării în spital

• îmbrăcăminte de schimb;
• încălțăminte confortabilă;
• obiecte de igienă personală;
• medicamentația luată în mod uzual;
• cărți, reviste și alte obiecte utile pentru trecerea mai rapidă a timpului;
• gustări sănătoase (fructe) (2)

Operația de bypass coronarian - teste

Majoritatea pacienților vor fi supuși unor teste înaintea realizării bypass-ului:

• electrocardiograma (ECG/EKG), pentru a înregistra activitatea electrică a cordului. EKG-ul poate detecta semne ale îmbolnăvirii cardiace;
• teste de stres, pentru a măsura cât de bine reacționează inima în timpul operației, acestea constând în exerciții fizice sau medicamente care modulează efectele efortului fizic;
• ecocardiograma, pentru a evalua funcția cardiacă. În acest mod pot fi depistate și posibilele anomalii ale valvelor sau ale procesului de pompare;
• angiografia coronariană, pentru a vedea cât de eficient este fluxul sanguin. Angiografia este realizată prin intermediul cateterului cardiac, astfel putând fi evaluată severitatea bolii;
• angiografia prin intermediul tomografiei computerizate, pentru a fotografia vasele sanguine. Această metodă este o alternativă pentru cateterul cardiac, constituind introducerea unei substanțe de contrast la nivelul brațului, alături de utilizarea CT-ului – este o metodă mai sigură pentru anumiți pacienți (cei cu hipertensiune) ;
• măsurarea calciului coronarian, pentru a afla cantitatea de calciu din pereții arterelor coronare (o cantitate mare reprezentând unul din semnele aterosclerozei). În acest caz este utilizat CT-ul. (1)

În timpul operației de bypass coronarian

Operația de bypass coronarian are o durată de aproximativ 3-6 ore, în funcție de gravitatea situației. Numărul bypass-urilor depinde de zona cardiacă și de severitatea blocajelor arteriale. Deoarece este necesară anestezia generală, pacientul va fi ventilat mecanic în timpul operației și imediat după. (6)

Cele mai importante vase utilizate în cazul bypass-ului sunt arterele mamare interne, întrucât acestea nu se îngustează în timp, așa cum se întâmplă cu cele de la nivelul membrelor superioare și inferioare. După ce grefele de vase sanguine au fost recoltate, chirurgul va realiza o incizie în mijlocul cutiei toracice, divizând sternul și ajungând în acest mod la inimă. (2)

În timpul procedurii, sângele va fi recirculat prin intermediul unei pompe cardio-pulmonare, inima fiind oprită temporar, ceea ce îi va permite chirurgului să atașeze grefele la nivelul arterelor coronare, deviind astfel fluxul sanguin în jurul blocajului. După ce grefele au fost realizate, cordul va fi repornit prin intermediul șocurilor electrice. Sternul va fi apoi reconfigurat cu ajutorul unor fire permanente de metal, iar țesutul va fi unit prin niște suturi din fibre dizolvabile. (2)

Bypass coronarian - tehnici

1. Operația de bypass coronarian fără pompă (OPCAB) – este o tehnică prin care inima este lăsată să bată în timpul atașării grefelor, iar pompa cardio-pulmonară nu este utilizată.

Beneficiile acestei tehnici:

• operația poate fi efectuată într-un timp mai scurt;
• poate reduce riscul de hemoragie în timpul procedurii;
• poate reduce riscul de a dezvolta anumite complicații după operație, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC) ;
• șederea în spital poate fi mai redusă. (2)

Cel mai important dezavantaj al acestei tehnici este reprezentat de faptul că medicul trebuie să dețină ani de experiență și pricepere, deoarece grefele de vase sanguine trebuie atent și delicat atașate la nivelul coronarelor unei inimi aflate în funcțiune. Acest lucru poate fi un impediment în cazul în care există mai multe blocaje, fiind necesară folosirea pompei cardio-pulmonare. (2)

2. Recoltarea endoscopică a venei safene (ESVH) – este o metodă minim invazivă de recoltare a venelor de la nivelul membrelor inferioare.

Chirurgul va realiza mici incizii în apropierea genunchiului, în locul unora de dimensiuni mari, inserând în această zonă un endoscop (un tub lung și flexibil cu sursă de lumină și cameră la un capăt, în așa fel încât imaginile din interiorul corpului să poată fi observate pe un ecran din exterior), prin intermediul căruia va putea fi posibilă localizarea venei safene mari. Prin aceeași incizie, chirurgul va introduce instrumentele necesare pentru recoltarea grefei, zona fiind apoi sterilizată cu antibiotic. (2)

Principalele avantaje ale acestei tehnici sunt:

• ședere mai scurtă în spital;
• reducerea riscului de infecție a rănii chirurgicale de la nivelul membrului inferior obținută în urma recoltării grefei;
• recuperare rapidă. (2)

3. Operația de bypass coronarian prin endoscopie și chirurgie robotică (TECAB) – este cea mai nouă tehnică de realizare a unui bypass, fiind minim invazivă. (2)

În timpul procedurii TECAB, medicul va induce colabarea plămânilor (turtirea) și va executa mici incizii între coaste. Ulterior, niște brațe robotizate, controlate de chirurg, vor continua operația. Tehnica are avantajul de a fi utilizată atât cu pompă cardio-pulmonară, cât și fără. Pe lângă asta, există un risc mai mic de infectare a rănii chirurgicale, cicatrici mai puțin vizibile și recuperare mai rapidă. (2)

Cu toate acestea, procedura a fost folosită până în mometul actual la foarte puține persoane, având încă nevoie de anumite îmbunătățiri.

După operația de bypass coronarian

După operație, pacientul va fi trimis pentru o zi sau două la terapie intensivă. Recuperarea cardiacă va începe încă din spital, printr-un program special de exerciții și informații utile reabilitării rapide pe care pacientul le va continua și acasă. (4, 6)

În cazul în care nu apar complicații, externarea poate avea loc în aproximativ o săptămână. În timpul recuperării, pacientul poate rămâne cu anumite dificultăți în realizarea activităților de zi cu zi sau în parcurgerea unor distanțe mici de drum. Dacă însă vor apărea și alte simptome, acesta trebuie să se prezinte de urgență la medic:

• febră;
• puls crescut (mai mare decât normal);
• o durere nouă sau accentuată la nivelul rănii chirurgicale;
• inflamație sau sângerare la nivelul rănii chirurgicale. (6)

Procesul de recuperare se va finaliza în circa 12 săptămâni, în cele mai multe cazuri pacienții putând să revină la lucru sau să desfășoare alte tipuri de activități după încă 4-6 săptămâni, cu acordul medicului. (4, 6)

Riscurile operației de bypass coronarian

Deoarece operația de bypass coronarian este de obicei o procedură pe cord deschis, pot apărea complicații în timpul acesteia sau după:

• hemoragie;
• iregularități ale ritmului cardiac (aritmii) datorate fibrilației atriale;
• infecții ale rănii chirurgicale care pot afecta plămânii, dar care pot fi tratate ușor cu antibiotice sau injecții;
• probleme de memorie care în anumite cazuri pot deveni permanente;
• accident vascular cerebral (AVC) ;
• insuficiență renală care de obicei este temporară și poate fi tratată prin realizarea dializei pe o perioadă determinată;
• infarct miocardic datorat vulnerabilității arterelor coronare (unii pacienți pot suferi un infarct în timpul operației sau imediat după). (2, 6)

De asemenea, există anumite criterii pentru apariția acestor riscuri:

• vârsta – persoanele vârstnice sunt mai predispuse complicațiilor;
• comorbiditățile – diabet, boală obstructivă pulmonară cronică, insuficiență renală cronică;
• sexul – femeile sunt mai predispuse la ateroscleroză la vârste mai mari decât bărbații;
• operația de urgență în cazul unui infarct – lipsa timpului necesar remedierii corecte a problemei, întrucât accentul este pus pe salvarea vieții pacientului;
• 3 sau mai multe grefe;
• obezitatea. (2)

Viața după operația de bypass coronarian

Operația de bypass coronarian este un tratament pentru ateroscleroză, însă nu o vindecă în totalitate, astfel că pacientul trebuie să colaboreze cu medicul chirurg pentru menținerea sănătății post operatorii.

În primul rând, medicul va prescrie o serie de medicamente pe care pacientul trebuie să le ia timp de un an sau pentru tot restul vieții:

• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei pentru hipertensiune;
• blocanți ai receptorilor pentru angiotensină;
• beta blocante pentru a reduce riscul de apariție al aritmiilor;
• anticoagulante;
• blocanți ai canalelor de calciu pentru hipertensiune;
• diuretice pentru a reduce excesul de fluid din organsim;
• statine pentru a diminua excesul de lipide din sânge. (1)

În al doilea rând, medicul va dori să observe evoluția pacientului prin controale regulate. De asemenea, pacientul va trebui să adopte un stil de viață sănătos prin menținerea unei greutăți normale și a activității fizice, consumul de alimente care asigură sănătatea inimii, controlul stresului și renunțarea la fumat. (1)

Cu toate acestea, pacienții vor putea simți o reducere a durerilor în piept, posibilitatea de a respira mai ușor, iar riscul de a suferi un infarct miocardic va fi vizibil mai redus. (3)